Is it still possible to live in writing in the capital of “culture”? What does the book say?

Irina Angel, who recently received the First Writer Award from the famous Polirum publishing house, says that she never dreamed of writing fiction as her main profession.

He is 24 years old, from Iasi and lives in London in a neighborhood that says “Bring Kobo”. She is a journalist for Bloomberg News, where she has written on topics as diverse as the new wave of sailboats carrying coffee beans from Colombia to Europe, salmon made from algae, and the impact of supply chain chaos on limited edition sneakers. In addition to her journalistic work, Irina has also written a book. It’s called The Beggars’ Banquet, and it will be published by Polirum Publishing House soon.

Misu’s story will also appear in digital form

“It’s a pseudo detective novel with mystery, puns, friends and endless love, the Rolling Stones, but also a narrator who can’t help but be invited into the story. It begins with Miso, a talented piano boy, who disappears at the age of 17 on his birthday, on April 1st. About 40 years later, on April 1, Nina, a former classmate and daughter of a piano teacher, happens to be in the same library with Micho’s high school best friends, Neil and Victor, who are looking for a gift.This leads to many leaps in the past that we discover Through her finally what happened to Miso, but also what happened to Nina, Neil and Victor during all this time.Michau’s story began with something I overheard in high school at a bookstore, a few lines between a few men in their sixties who mentioned something about the “Beggars Banquet”, “as you say. The Beggars Banquet is the translation of the name Rolling Stones Beggars Banquet.

Irina considers herself a lucky debut writer. A few months after he finished writing the manuscript, he submitted it to the first competition of the Polirom publishing house in March. It was the only competition he submitted to. He managed to win, and his novel was published. Perhaps in the future, he wants the novel to appear in digital form. He also likes to appear at vending machines at train stations and airports near “The Art of War,” math books, and cookbooks.

Medicine and writing can be intertwined

Alexandra Bogor is a third-year student at the University of Medicine and Pharmacy „Gr.T. Bubba is from Yash, and last year in Junimea published her first novel, “Case K”. He says the novel is inspired by reality, being about a character in whom “many of us can find themselves”. It focuses on the life of Dr. Diana M, who returns to Iasi, her childhood city, to find answers to the questions that have accompanied her almost organically throughout her life.

Alexandra Bogor is a third year medical student at the University of Medicine [i Farmacie „Gr.T. Popa” din Ia[i

Fiind studentă la Medicină, aceasta şi-a dorit să scrie din pasiune, şi spune că latura financiară nu i-a stat drept repet, până acum. „Cred că este destul de dificil să trăieşti doar din scris, ca romancier, ca poet. Pentru mine e doar un vis pe care l-am pus deoparte, fiind încă devreme să visez la el. Bineînţeles că sunt persoane care reuşesc. Voi rămâne întotdeauna, însă, la ideea mea: se poate scrie pentru bani, este normal să îţi doreşti să câştigi din munca ta, dar un roman bun se va naşte întotdeauna din pasiune, dintr-un sentiment real, din convingerea că ai ceva să spui publicului sau, mai bine, că ai ceva să-ţi spui ţie.”, a afirmat Alexandra Bujor.

Tânăra adaugă şi alte metode prin care poţi face bani din scris. Un concept intrigant este ghostwriting-ul, sau, în traducere, adică a fi plătit pentru a scrie un roman pentru altcineva, fără să-ţi fie cunoscut numele. Un fel de scriitor-fantomă. „Am adus asta în discuţie pentru a demonstra că există multe metode să faci bani din scris, dar, din nou, trebuie să-ţi setezi bine intenţiile. De ce vrei să scrii? Pentru faimă, pentru că aşa ai simţit, ca să te eliberezi de un anumit gând?”, explică aceasta. În ceea ce priveşte publicarea, Alexandra spune că procesul este unul dificil, dar nu irealizabil. „Eu am trimis manuscrisul editurilor, împreună cu un sinopsis şi o descriere, şi am aşteptat. Se poate întâmpla ca de la unele edituri să nu mai primeşti niciodată răspuns, dar, dacă totul merge cum trebuie şi ceea ce ai scris se potriveşte cu specificul şi dorinţele editurii, felicitări, eşti aproape un scriitor publicat. În cazul meu, am avut oferte de la 4 edituri, şi am ales să public cu Junimea.”, afirmă Alexandra.

În cazul Alexandrei, editura s-a ocupat de tot ce înseamnă aducerea cărţii în librării, atât în cele, online, cât şi în cele fizice. Aceasta a contribuit prin apariţii televizate, în ziare/blog-uri şi prin participarea la evenimente culturale. Aceasta mai spune că a fost important şi că „Junimea” este o editură care a făcut istorie, iar cartea sa a ieşit deja în lume cu recenzii făcute de prof.univ. dr. Adrian Cioroianu, scriitorii Ioan Răducea şi Liviu Antonesei, şi a fost lansată în Aula Universităţii de Medicină, iarna trecută.

Cărţile pentru copii căutate în era Cocomelon şi a desenelor animate pe Netflix?

Florentina-Larisa Pocovnicu este scriitoare de 7 ani, dar s-a decis anul acesta să scrie prima carte pentru cei mici, intitulată „Căţelul Pepo şi dinozaurul său”, o poveste terapeutică care să le transmită valori educative. Fiind educator, Florentina afirmă că este important să le transmitem celor mici poveşti despre prietenie, curaj, empatie, persevernţă. Pepo, un căţel curajos, călătoreşte între două spaţii pentru a-şi îndeplini visul său măreţ, acela de a descoperi oase de dinozauri.

Florentina-Larisa Pocovnicu este scriitoare de 7 ani

Pentru Florentina scrisul reprezintă o pasiune, cea de a transmite valori pentru cei mici. „Eu trăiesc cu ei zi de zi şi doresc să le transmit valori folosind limbajul poveştilor, unde totul e posibil, totul e magic şi ireal.”, explică aceasta. În ceea ce priveşte publicarea, Florentina a decis să publice singură, deoarece îl consideră un proiect literar de suflet pe care şi-a dorit să-l gestioneze în totalitate. Spune că a fost costisitor să publice povestea.

„Cred că o editură acceptă foarte greu publicaţii astăzi, căci trăim într-o lume în care această instituţie, dacă o pot numi aşa, reprezintă mai mult o afacere. În cazul meu, procesul de publicare a durat câteva luni, şi pot spune că tocmai după un an de reeditări şi prezentări prin grădiniţe pot lansa cartea în adevărata ei formă.”, a completat scriitoarea.

Florin Lăzărescu, primele amintiri din perioada debutului. „Acum se poate trăi exclusiv din scris mai bine decât s-a putut oricând în istorie.”

Florin Lăzărescu, scriitor ieşean cu o valoroasă contribuţie în literatura românească, câştigător al Premiului „Ziarului de Iaşi” pentru Literatură în anul 2022, îşi aminteşte cu plăcere despre începuturile sale în lumea scrisului.

„Dintodeauna, pentru mine scrisul a însemnat bucurie. Cred că prima senzaţie că sunt sau că aş putea fi scriitor vine din gimnaziu, când am avut ca temă pentru acasă să scriem o compunere pornind de la o ştire din ziar: doi fraţi aruncaţi de părinţi în orfelinate diferite s-au regăsit după 20 de ani. Profesorul m-a pus să o citesc cu voce tare la oră. Şi, pe măsură ce citeam, în clasă s-a făcut linişte, ascultau absolut toţi colegii, nu s-au clintit din bancă nici când a sunat de pauză, iar la sfârşit au aplaudat.”, îşi aminteşte cu bucurie. Cât despre publicare, Florin Lăzărescu spune că nu i-a fost aşa de greu să publice încă de la debut, având în vedere că nu a trecut nici măcar un an din momentul în care a terminat cartea şi până la publicare. Îşi aminteşte totuşi că pe atunci editurile mari erau destul de retincente în privinţa tinerilor scriitori, motiv pentru care publicat-o în tiraj mic, la o editura mică, înfiinţată de tinerii din gruparea literară Outopos, din care făcea şi el parte.

În zilele noastre, scriitori de debut sunt mai norocoşi

Acesta spune că acum este suficient să ai o carte bună şi poţi publica la cele mai mari edituri din România. Lucru valabil şi pentru cei aflaţi la început de drum. „Cunosc personal măcar zece scriitori tineri – nume deja consacrate astăzi -, care au terminat de scris o carte, au trimis pe mail manuscrisul unei mari edituri şi au fost publicaţi în scurt timp, fără nicio o pilă.”, adaugă Florin Lăzărescu. Condiţia e să ai o carte bună, relevantă.

Florin Lazarescu, scriitor ie[ean cu o valoroasa contribu]That is, in Roman literature

“Nowadays, one can live exclusively from writing better than at any time in history. For example, one guest who has confirmed his presence at FILIT this year has so far received $1.7 million, most of it from the sale of one novel.” However, the writer says that the problem is always wrong. “From this book you can earn as much as you earn your life, more and more, if you become a well-known writer. This “living to write” is a very complex matter, with many nuances to discuss. But you can certainly live from writing exclusively if you become professional, or if you devote your life to writing, or if you take it as a job that takes at least eight hours of work a day. I, for example, cannot write eight hours a day, years in a row. I will lose the pleasure of writing, and it will become a burden”, Explains Florin Lozorescu

Young men at the beginning of the road are advised to read and write normally and, fortunately, not to give a picture or a money cannon. Read a lot of contemporary literature to understand what “competition” is and how it works. Do a trivial search on Google and read three pages about what it means to offer a post. And complain as little as possible.

The conclusions, then, seem clear: if your first concerns about writing are how much you’ll earn, how famous you are, and if you’re really developing a conspiracy theory about how the literary world has no choice but to stifle you. Genius, you better leave it and do something else.

Leave a Comment